știi 1 noiembrie 2009
Posted by raul in carti.trackback
“Vezi cine pe cine părăsește într-o bună zi când ți se prezintă o pereche conjugală sau un cuplu, și vezi asta pe loc, e de-ajuns să schimbi câteva cuvinte de salut, sau cel târziu la desert ai înțeles tot. Tot astfel percepi când ceva se strică și se năruie ori ia o întorsătură nouă și se răstoarnă complet, când se duce totul de râpă, în ce clipă încetezi să iubești ca înainte sau nu mai ești iubit, cine se va culca cu tine și cine nu și când descoperă un prieten propria lui invidie, ori mai bine zis când se hotărăște să se lase in voia ei și să fie stăpânit și călăuzit numai de ea; când începe să fie încercat și covârșit de resentimente…[...] când decepționăm pe cineva și când produce iritare faptul că n-am făcut-o încă și nu oferim pretextul dorit ca să ni se dea papucii, ce amănunt nu poate fi suportat si ne arată ceasul în care vom deveni insuportabili pentru totdeauna; și tot astfel știm cine-o să ne iubească, până la moarte și dincolo de mormânt și uneori împotriva dorinței noastre, dincolo de mormântul său, al meu ori după ce vom muri amândoi…Împotriva voinței noastre uneori…Dar nimeni nu vrea să vadă nimic, și astfel nimeni nu vede aproape niciodata ce e în fața lui, ce ne așteaptă sau se ivește mai devreme sau mai târziu, nu pregetăm să intrăm în vorbă sau să legăm prietenie cu cel care nu ne va aduce decât remușcări și discordie și otrava sau cu cel căruia noi îi vom aduce toate astea, oricât de limpede ne-am da seama de asta din prima clipă sau oricât de lămuriți am fi din capul locului. [...] nu e nimic supranatural sau misterios la mijloc, misterios e doar faptul că nu ținem seama de ceea ce cunoaștem.”
Javier Marias, Chipul tau, mâine. 1.Febră și lance, editura Polirom, 2005, pag. 50-52, traducere de Andrei Ionescu
Fara legatura directa cu postul tau, am o mica nemultumire de exprimat:) Desi “spaniolist” cu state vechi, Andrei Ionescu nu imi mai inspira nici o incredere ca traducator, de cand a mutilat editia din 2005 a poeziilor lui Borges, varianta Polirom… Poate in proza se descurca mai bine, nu zic nu…dar datorita lui citesc acu’ Borges doar in orginial…
cred ca momentele de incertitudine au farmecul lor si nu e chiar asa de sigur ca stii cine te va iubi pana la moarte, cine se va culca cu tine si cine te va parasi. ca daca ai sti, ce plictiseala de film previzibil ar fi viata!
dar e frumoasa bucatica asta si uneori adevarata….
ei, cartea asta ar fi de citat integral
misterul e ca uneori privesti cu ochii mintii iar alteori cu ai inimii
s-a stabilit un algoritm valabil pentru toti,
de unde fac si eu download:)
am gasit citatul asta pe contul de tumblr al irenei
8-> duh ! true
a sti e una si a proba – alta
oh, da. iar proba e intotdeauna dureroasa
oricum ar fi, proba te invata mult mai mult decat “stiai” dinainte.
))
sa-ti dau un exemplu: acu’ multi ani am lucrat la o frantuzoaica pripasita p-aici, tipa isi deschisese o “afacere” in romania, doar ca era atat de talamba incat bineinteles ca am “stiut” de la bun inceput ca va da faliment. dar nu-ti pot descrie cat de copioasa
a fost experienta mea acolo, e de povestit nepotilor de pe genunchi … 
p.s. adica stiam “cadrul”, dar nu si “detaliile”