frunzareli 18 octombrie 2009
Posted by raul in bucurii, carti, filme.9 comments
“de la libraria-cafenea si de la cotidianul care vindea carti si discuri anexate, pana la enormele centre comerciale unde e prezenta si biserica, prevaleaza ideea instinctiva ca, daca treci printr-un punct care contine trei, sau o suta de puncte, poti ajunge sa colectionezi o cantitate impresionanta de lume.” cam asta ar fi barbarul, tu si cu mine, dupa alessandro baricoo, in barbarii. eseu despre mutatie (editura humanitas, 2009). nu am terminat cartea, am inteles ideea si nu-mi fac mea culpa, n-am de ce, mie imi place mai mult ce spune karl lagerfeld: ” I’m open to everything. When you start to criticize the times you live in, your time is over.”
am inceput si despre iubire si moarte de patrick suskind (editura humanitas, 2007) si m-am oprit cand a inceput sa vorbeasca despre moarte – nu ma intereseaza, mi-a ajuns asta: “in iubire si in cei indragostiti se manifesta o doza considerabila de prostie”. suskind a uitat un amanunt esential: prostia reciproca este delicioasa.
matthieu ricard, fiul budist la lui jean-francois revel a scris o carte despre fericire (fericirea, editura irecson, 2007) in care incearca o reabilitare, pentru acriturile intelectuale, cel putin: “pentru unii este aproape de prost gust sa vorbeasca despre cautarea fericirii si, protejati de carapacea suficientei intelectuale, batjocoresc fericirea asa cum ironizeaza un roman lacrimogen”. voi citi cartea asta pana la capat, multumesc cristi!
si intre 10 reprize de somn, in week-end am vazut si un film nemtesc care mi-a placut mult. in die welle : un curs de “autocratie” se transforma intr-un proiect-experiment social despre totalitarism si manipulare. copiii joaca ireprosabil:
whatever works 11 octombrie 2009
Posted by raul in bucurii, filme.9 comments
luna septembrie a fost prima luna in care am tinut evidenta stricta a cheltuielilor. in fiecare seara am scris in jurnalul de consum. buna mea pritena mea, adina, m-a incurajat sa fac asta, cu promisiunea unei analize pe care mi-a trimis-o astazi. nu redau acum excelul cu sumele si procentele (de luna urmatoare sper sa primesc si grafice comparative), insa concluzia e delicioasa. Citez:
” Este foarte bine ca ai reusit sa economisesti 24% din venit. Asta este aproape o patrime…excelent!
53% sunt cheltuielile cu casa si mancare. Foarte bine. Incearca sa te mentii sub 50%.
Alcool si film! Asta este distractia ta. Procentul pentru alcool este de 5%…m-a amuzat. “
well, whatever works ![]()
ps. cel mai recent film al lui woody allen este “the feel good movie of the year”. unexpectedly happy, ”a temporary measure of grace “, like these beautiful days:
Q 30 septembrie 2009
Posted by raul in filme.add a comment
unde e alexandra maria lara în baader meinhof komplex? nu am găsit-o în zecile de fețe neastâmpărate dintr-un film corect ca un documentar, dar redundant și agitat.
unde e almodovar? și cui îi mai pasă dacă harry caine e orb sau nu?
cum i-a venit lui tarantino să-l aducă pe david bowie cu cat people in cel mai entertaining film al anului? sau cumva scena marelui pârjol a fost gândita special pt piesă?
oare câți americani au gustat depresia de stand-up comedy si discursul lucid al lui eminem in funny people? sau câți spectatori de mall? cei lângă care am stat eu au sigur nu, daca e să mă iau după râsetele lor necajite.
ce s-a intamplat cu sam mendes de a devenit atat de solar? and…are we screw-ups?
two lovers 23 august 2009
Posted by raul in bucurii, filme.Tags: gwyneth paltrow, joaquin phoenix
11 comments
“two lovers” nu este un film obișnuit de dragoste, deși povestea poate părea oricui banală: un tip alunecă între două iubiri, una corectă, care îi aduce confort și o posibilă “dinastie”, și alta irațională, care îl duce sigur spre pierzanie. tipul e special, delicat si vraiște, sincer ca un adolescent nepăsător. și cu cât el ni se dezvaluie mai franc și neprefacut, cu atât deciziile pe care le va lua ne vor parea mai teribile. finalul e sinistru și bolnavicios, așa cum a scris andrei gorzo intr-o cronică, însă mie mi-a sugerat și primul pas rațional pe care l-a făcut un individ ce pâna atunci nu a acționat decât ghidat de propriile simțuri autodistructive. de văzut! trailer:
Brüno 30 iulie 2009
Posted by raul in filme.9 comments
Brüno iz better zen Borat. un delir in care vulgaritatea paleste in fata prostiei. trebuie vazut la cinema, reactiile spectatorilor sunt priceless. atmosfera totala de circ. zuper!
sectumsempra 24 iulie 2009
Posted by raul in filme.Tags: harry potter si printul semipur
7 comments


cam monoton harry potter si printul semipur, the movie. am citit volumul sase si imi amintesc ca mi-a placut mult. in schimb, ecranizarea mi-a parut a fi cea mai slaba din seriei din cauza excesului de hormoneala adolescentina. e normal la varsta lor, dar parca prea supralicitat, in detrimentul aventurii. iar mica treime devine din ce in ce mai antipatica. pustii si-au pierdut din entuziasm, vezi autosuficienta in jocul lui harry, hermione & ron. in schimb negativii draco si bellatrix lestrange s-au comportat decent. si mutrele lui severus snape s-au potrivit situatiilor nenorocite.
oricum cred ca o sa-l revad si pe asta cum am facut cu toate celelalte – magia nu mai e atat de amuzanta, dar compenseaza prin macabru. dark awfull magic. si abia astept urmatoarele filme [volumul 7 e impartit in doua], cand se va intoarce zurlia dolores umbridge, voldemort va aparea mai viu & sinistru ca niciodata iar dumbledore va reveni in rol de tinerel [alaturi de "prietenul" lui]. si desigur, severus snape isi va duce misiunea pana la capat. harry potter rules, after all.
coco cliseu 20 iulie 2009
Posted by raul in filme.18 comments

pentru o biografie a unui fashion icon, filmului ii lipseste glamourul si culoarea. dar asta nu ar trebui sa para o hiba, ci un avantaj: ar evidentia naturaletea unui personaj care s-a luptat cu poceala si cu stridenta. dar simplitatea pare aici mediocritate. pentru ca filmul nu exceleaza la nici un capitol, e doar o redare mediocra a unui destin exceptional. mi s-a parut trist ca drama lui coco chanel pare atat de comuna iar evenimentele atat de previzibile – wtf, tipa fuge in masina amantului, inainte ca el sa plece doar pentru o zi, isi promit 60 de nopti si zile fierbinti si apoi el are accident de masina.
iar audrey tatou nu are destul curaj sa mearga pana la capat. e prea moale, prea putin intepata. frazele sunt cinice, dar chinuite intr-o gura galesa. e ca si cum brooke shields ar juca-o pe tina turner.
coco avant chanel m-a dezamagit mult: un caracter avangardist merita mai mult decat o insiruire de clisee.
