coperta imperfecta

304_1.gif marias2.jpg images1.jpgAm citit Inima atat de alba cu multi ani in urma. Astazi am dat intamplator peste un comentariu foarte pe sufletu’ meu, de unde reiese ca romanul scris de Javier Marias ar fi fara cusur. Fara sa vreau sa-i supar suratele cu care se ingramadeste pe un raft in declin (din prea multa greutate), recunosc si eu ca Inima atat de alba este cartea perfecta. In continut. I-ati vazut coperta editiei in limba romana (editura Rao, 1998)? Este sus, prima din stanga. Alaturi am postat doua coperte ale editiilor in limba spaniola. Sa nu te enervezi?

Inca un exemplu:

 max-tivoli-rom.jpgmax-tivolii.jpg Confesiunile lui Max Tivoli de Andrew Sean Greer (editura Humanitas, 2006) este carte frumoasa, trista si patetica, pe care merita sa o parcurgi pana la final pentru ca sfarsitul face tot… timpul. Coperta editiei in limba romana e roz, desi viata lui Tivoli este un inot continuu prin namol. In plus Max Tivoli nu si-a scris memoriile cu un pix parker, pe coli imaculate, ci a folosit un creion neascutit pe foi de carnetel.

Revistele de cultura (mai ales Dilemateca, ca tot e pe hartie glossy) ar trebui sa includa si o rubrica de politie a designului copertelor. Sa se discute in continuare despre kitsch, dar sa se dea si exemple.

Anunțuri

11 responses to “coperta imperfecta

  • dragos c

    Sunt intru totul de acord cu instituirea acestei politii.Rao continua kitschioasele coperte pentru proza contemporana, Raftul Denisei mai scapa si ea…
    Desi n-am citit, din pacate, Inima lui Marias si nici pe Max, am inceput mai demult Romanul Oxfordului, pe care l-am intrerupt. Dar mi-amintesc ca am cumparat Inima unei bune prietene drept cadou si mi-a parut rau ca n-am apucat s-o citesc. Mi-a placut mult titlul, ca si al Maine in batalie gandeste-te la mine, sau al Chipului tau maine…

  • raulnecesar

    Romanul Oxfordului este cel mai slab (dezlanat si destul de plictisitor). E bine sa-l descoperi pe Marias cu Inima atat de alba, sa continui cu Maine in batalie si apoi cu Romanul Oxfordului si Chipul tau maine.

  • OnionSoup

    chiar ma gandeam zilele trecute ce dor mi-e sa recitesc inima atat de alba si maine in batalie sa te gandesti la mine. sunt doua carti perfecte. romanul oxfordului si mie mi s-a parut cam slab, iar apoi, pe cea cu chipul tau maine nu am fost in stare sa o termin. n-a mai fost ca primele.

  • raulnecesar

    da, Marias este unul dintre putinii condeieri care trezesc dorul de recitire. Cu Chipul tau maine m-am luptat si eu putin, dar ii astept continuarea.

  • Jo

    Hei, mersi ca imi apreciezi cronicile. Scriu destul de bine pentru o femeie, nu crezi? Plus ca pot sa tin minte si versurile lui St Banica Jr.

    Jo/Matias de la Dbrom.ro

    PS – This is really funny. Un fel de justitie divina.

  • raulnecesar

    @ jo: :))) superb. multumesc pentru vizita!

  • hnu

    apropo de coperte, poate ca dilemateca nu-i inca indeajuns de destupata la minte pentru a le comenta. dar mai sint si altii pe care-i preocupa problema. lookie here: http://coveroutloud.blogspot.com/

  • misu alexandrescu

    Cam toţi intelectualii români din vechea gardă au imaginea socială foarte prost comupusa – izmene care ies de sub pantaloni, mirosul de tutun ieftin şi alte chestii. Pe mine ma enerveaza insă la fel de tare intelectualii si scriitorii snobi, care pozează neapărat cu pipa în gură, având în spate, obligatoriu, rafturile pline de cărţi. Ba unii sunt atât de încruntaţi sub povara propriei înţelepciuni, încât ai zice că însăşi cunoaşterea este un blestem. Puţină dezinvoltură nu le-ar strica. La fel cum cele mai mari idei sunt enunţate simplu şi un… mare intelectual ar trebui să fie nonşalant, firesc. Pe bucărati îi înţeleg că se pozează lângă porcul umplut. Cunoaşterea nu este chiar un porc umplut să faci poze lângă ea…

  • nor

    eu l-am descoperit pe Marias cu Romanul Oxfordului (multumita Cotidianului), dupa care am alergat sa fac rost de Inima atit de alba (chiar m-am gindit, cind, in sfirsit, am gasit-o, ca nu m-ar fi atras niciodata o asemenea coperta, presupunind ca nu aveam habar de autor… ceea ce e pacat…). Dar Inima… mie nu mi-a placut atit de mult (era ceva greoi, afectat in el, nu stiu cum explic)… Apoi am luat Chipul tau miine, a zacut mult timp pe raft, am deschi-o intr-o doara..si pot sa zic ca am facut noapte alba… Putine carti care sa ma fi incintat atit. Acum vreau continuarea….

    Nr. 10 – parca – din Noua literatura are un spatiu destul de maricel rezervat „problemei” copertilor/copertelor (pina la urma care e pluralul)….

  • Daniela Dragan

    Cum vi se pare traducerea romanului „Manana en la batalla piensa en mi”? N-ati descoperit si paragrafe din care se nu intelege nimic?
    Oricum, originalul este foarte interesant.

  • raulnecesar

    @ Daniela Dragan: am citit cartea in urma cu vreo 3 ani, imi amintesc ca intr-adevar au fost pasaje pe care a trebuit sa le recitesc…dar nu stiu daca din cauza traducatorului sau a capacitatilor mele de intelegere 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s