sirenele din titan

 Sirenele de pe Titan, de Kurt Vonnegut, editura Humanitas Fiction, 2008, traducere de Ligia Caranfil

deci frate, nu mă lua pe mine cu d-astea. știam că-i o carte sf, da’ nici nu-mi închipueam că sirenele astea pot să fie atâta dă reale si dă triste. dă fapt nu ele, pentru că-n final afli că-s doar statui pe un fund dă piscină, dar restul…restul îs super dă mișto, că simți cum vrei sa-i atingi și să-i iei în brațe pă toți. nu prea mi-am dat seama ce să întâmplă și probabil că nu-s dăstul dă dăștept să înțeleg nici dacă cineva s-ar apuca să-mi explice. dar am o idee, e mare lucru să reușesti să reziști la absurd când fiecare se gândește la altceva in acelaș timp. și mai ales când unul e mai mulți în acelaș timp. pretenul meu, Unk, dă exemplu – înainte era cel mai norocos om. fiu dă baștan, avea femei cu care să distra in toate cluburile dă la hollywood, nimica nu-i mai trebuea. și după asta, a ajuns marțiean, pă Marte, cu mine, și eu l-am pus să-și omoare cel mai bun preten, pentru că asta mi s-a zis că-i bine. si apoi Unk a devenit călătorul spațial pă care îl așteptau toți pământenii cu sufletu la gură. da’, stiu, e cam încurcata treaba, da’ vonnegut o scrie atâta dă simplu si dă concret, că ți se pare cel mai firesc lucru dă pe lume să trăiești laolalta cu umor si părere dă rău. ca mașina aceea care, după ce i-a supravegheat pă oameni a devenit la fel de nervoasa și dă sentimentala precum cea mai prostuță școlăriță pământeanca. te obișnuiești cu oamenii si iți dai seama prea târziu c-ar trebui să te mândrești că ei se folosesc dă tine. dar nu, tu mă împingi intr-o parte, apoi în cealalta, nimica nu-ți place și te faci tot mai smintit pentru că nimic nu te face fericit. eu mă port prietenește și îs calm, încerc să mă distrez cât mai bine, până când se termină totul.

și nu o să-ți zic ce mă face pă mine cel mai fericit acuma și nici cum și-a găsit ceilalți locu în lume, pune mâna pe carte.

post inspirat din gândurile lui Boaz (in special pag. 195 si 205) și ale Beatricei, printre care preferatul meu este mă rog, fă ce-i de facut!, care nu a mai încăput in text. Beatrice a încetat să mai respire în timp ce lucra la o carte numită „Adevăratul sens al vieții în Sistemul Solar „.

Anunțuri

4 responses to “sirenele din titan

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s