alte o mie si una de sorti

1001+  

 

 

O mie si una de nopti si zile, de Naghib Mahfuz, editura Humanitas Fiction, 2009, traducere din araba de Mihai Patru

La capatul celor 1001 de nopti, Seherezada si-a incheiat povestile si a reusit, se pare, sa-l imbuneze pe sultan. Seherezada este aleasa sotia sultanului si desi nefericita, isi accepta noul rol pentru ca nici o fecioara sa nu mai fie sacrificata. Incep astfel alte nopti si zile care se vor ispravi sub vorbele sultanului : „cursul vietii este el insusi cel mai de neinteles lucru din viata”.

Mahfuz povesteste o lume corupta in care oamenii cei mai curati sunt pervertiti de duhuri iar cei patati pot primi mantuirea. Totul sub o frazare de pilde orientale care aduc elogiu vietii, binelui, umilintei si in care cei intelepti fac plecaciune in fata nebuniei. „Nebunul” este, de altfel personajul veriga al romanului care sufera cele mai teribile transformari. El ii indruma pe cei rataciti si ajunge sa diriguiasca tinutul. Intamplarile sunt stranii, dar si foarte pamantesti, in spatele fantasticului se ascunde o lume araba prezenta cu toate frumusetile si tarele ei. Se ghiceste, de pilda, in drumul greu incercat al lui Fadil evolutia neteda spre fundamentalism. Prietenul cel cumpatat al lui Fadil, Aladdin, va sfarsi osandit la moarte de conspiratorii pizmasi pe norocul si frumusetea lui. Cerand consolare de la seic, familia innebunita de durere nu primeste mai mult de o poveste in care eroul este binecuvantat de Cel de Sus cu o vorba: „Te-am salvat de la moarte prin moarte.” Nu ar fi fost decat o chestiune de timp pana cand neprihanitul si linistitul Aladdin va fi fost corupt de intoleranta si de furie.

Ambitia, dorinta de putere si avere, pasiunile si dorintele trupesti umbresc invataturile seicului: „binecuvantat este cel care nu are decat o grija si inima nu-i este ocupata cu ce ii vad ochii si ii aud urechile.” Chiar si pentru calatorul Sindbad care le-a vazut si le poate povesti pe toate, seicul are o lectie de transmis: „Cunostintele nu stau in povesti nenumarate, le dobandesti daca le urmezi si le folosesti.”

Mi-a placut mult dialogul dintre doua duhuri sub care sta relativismul si absurdul oricarei sorti:

„-adevarul e ca mi se face frica…
-de ce iti este frica, iubite? ii curma vorba Zarmabaha
-ca binele isi va vari coada de unde nu te astepti.
-nu te gandi la ce-i mai rau, ii spuse ea zeflemitor.”

Anunțuri

6 responses to “alte o mie si una de sorti

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s