pentru ana

ma ingrijoreaza ca uit atat de repede, ca ma indepartez aproape pe loc, desi nu inlocuiesc pe nimeni cu altcineva: locul ramane gol, dar eu ma mut cu usurinta in alta parte, ma strecor usor si mi-e bine aproape imediat. imi place ca ma simt cel mai bine cand calatoresc, pe drum, dar am o strangere de inima de cand cineva mi-a spus ca a calatori inseamna a astepta. imi place ca pot sa nu mai fiu in alta parte si ca m-au gasit oamenii care sa ma faca prezent. ma simt aiurea ca nu trag tigara in piept si ma sperie scrumul. imi place cand am dialoguri ca asta la telefon: „ce-o sa se intample cu noi?”/nu stiu/”cu noi, oamenii sau cu noi doi?”/cu noi doi!!! e bine – banuiesc – ca incerc sa am rabdare si sa fac nu numai ce-mi convine, atunci cand imi amintesc. imi surade faptul ca brusc, azi-dimineata, muzica din player mi s-a parut de neascultat si nu am simtit nevoia sa caut alt playlist, o piesa noua care sa ma obsedeze, care sa puncteze ditamai momentul. ma linisteste lipsa artificiilor, pot dormi excelent in lipsa unui soundtrack iar absenta jocurilor imi atenueaza spaima ca lucrurile se misca prea repede. nu-mi place ca vorbesc atat de rational si afectat, dar asta imi mascheaza teama de a fi, stii tu, happy*.

*in romana „fericit” pt mine suna prea organizat, aproape fundamentalist, exclude orice bruma de mirare

Anunțuri

9 responses to “pentru ana

  • soldatulluimakine

    🙂 Şi în mirare/ uimire te poţi simţi fericit; sau, după ce ai simţit-o, poţi concluziona dacă eşti fericit sau nu fiindcă ai simţit-o. Îmi place post-ul tău; mai ales titlul.

  • raul

    tocmai: uimirea/minunarea/uluirea e bucurie pura

  • soldatulluimakine

    şi care ar fi graniţa între aceste două cuvinte, „fericire” şi „bucurie”? Despre una spui că sună fundamentalist, despre cealaltă – că este pură… 🙂
    În altă ordine de idei, m-ai făcut să-mi petrec deja vreo două ore prin blogul tău şi pe lângă el, prin încrengăturile (de bun augur) la care face trimitere. Şi să mă gândesc cum să fac rost de unele cărţi menţionate. Merci

  • raul

    @soldatulluimakine nu am spus ca bucuria e pura, ci ca uimirea e uneori bucurie in forma pura. Cuvantul fericire nu-mi place mie, il asociez cu dogma
    @ana va fi din ce in ce mai bine

  • runbaby

    oai, ce fain ai dat-o pe asta cu happy/fericit :). cat despre cantec, ce mai e de zis?

  • ramona

    imi place!

  • cinemavictoria

    pe principiul „daca a=b, atunci b=a”, daca a calatori inseamna a astepta, atunci si a astepta inseamna a calatori, ceea ce suna muuuult mai bine. 🙂

  • brightie

    „in romana “fericit” pt mine suna prea organizat, aproape fundamentalist, exclude orice bruma de mirare”

    cu totul de acord si cu totul dubios cum alocam cuvintelor alte semnificatii decat are de fapt semnificantul. du-bi-os.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s