ce am mai ratat

incep un inventar al meseriilor pe care le-am ratat si pentru care s-ar putea sa am vocatie, cel putin aparenta. adica am fost confundat, doar profesional, slava domnului, cu un:  

1. bodyguard la megaimage

azi, in timp ce asteptam factura cu stampila [intotdeauna la casa 1, daca nu la 2, nicioadata mai departe] un domn mare m-a intreabat politicos – ce-i drept- si frumos, de ce la casa la care se gandea el sa se aseze [putea fi 5 sau 6, deci in alt colt de magazin] nu exista casiera. nu m-am aratat surprins de intrebare – pentru ca eram inca zen, proaspat intors din vacanta – dar nici nu i-am raspuns. m-am uitat prin el cu ochii mei de consumator blazat care le-a vazut pe toate si nu se mai poate bucura decat atunci cand gaseste kinder delice cu cocos.
mai tarziu si acum, am incercat sa-mi lamuresc logic confuzia. am gasit 3 factori:
-relaxarea, pe care el a tradus-o poate in infumurare, putere si control [cred ca daca ar fi avut rucsac, sigur mi l-ar fi lasat tacut la picioare]
-pantofii sport pe care-i port doar de cateva ori pe an [cand imi spal in grup conversii] si care au un aer vag glitter, dar glitter vazut printr-un ecran alb-negru, sa fiu bine inteles [agentii de paza au intotdeauna pantofi care stralucesc]
-perciunii, pe care frizerul mi i-a lasat putin mai lungi ca de obicei, sa dea bine la poza din buletin [am observat ca agentii de paza nu au niciodata perciuni nesemnificativi].

2. dentist

cand am intrat in anticamera din cabinetul stomatologului, mai erau doua gagici f. simpatice pe care le-am salutat. una dintre ele mi-a raspus cu buna, ce faci? extrem de familiar si mi-a prezentat-o pe prietena ei [nu am retinut numele, nu-l stiam nici pe al familiarei], apoi mi-a spus ca a ajuns putin mai devreme, ca ii place mult cabinetul, e curat si ingrijit, se gandeste sa zugraveasca, poate, dar exista o singura problema, nu si-a dat inca seama – ce facem cu deseurile. pacientul din mine a izbucnit intr-un ras care le-a lamurit imediat si a sosit si dentistul care intarziase la un blind date de afaceri, din cate am inteles.

3. postas

la inceputul anului, un vecin m-a intrebat daca sunt postasul. era dimineata, frig si nu i-am putut raspunde, dar vecinul s-a prins repede din priviri si a incercat sa o dreaga: „daca nu, poate stiti cumva de unde as putea cumpara o cutie postala”. nici de data asta nu l-am lamurit, nu mi se deschidea maxilarul, desi intamplator cunosc pe academiei un magazin plin de cutiute care i-ar fi facut plicurile cu facturi mai suportabile. nu cred ca vecinul mi-a mai vorbit vreodata, eu mai aud de la el, in unele nopti cand ma intorc acasa, oldies but goldies sau manele retro, de bun simt.
posibile cauze ale confuziei: aveam geanta laterala, eram proaspat mutat pe scara si aratam asa cum ma simteam in iarna respectiva, adica extrem de deprimat [nu am cunoscut postasi fericiti].

acum, ca toamna e calma, sper la confuzii mai de viitor.

ps. in afara subiectului, mi se pare deprimant si chiar mai mult de atat adio-ul a-ha. si fara sa apuc sa-i vad live 😦


.

Anunțuri

5 responses to “ce am mai ratat

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s