cum imi/iti/ne va fi

nu o sa stii tot timpul cand trebuie sa te opresti si chiar daca o sa stii, o sa faci tot ce simti. ti-as spune sa te feresti de anumite situatii, dar cred ca e mai bine sa ti se intample – o sa ai mereu discernamantul de a extrage ce e nevoie pentru a continua (chiar o sa repeti niste greseli cu buna stiinta si placere). o sa muncesti doar ce vei vrea, nu o sa poti altfel si o sa iti fie bine, din punctul asta de vedere. o sa cunosti oameni pe care de departe ii  idolatrizai – si te vor dezamagi la un moment dat. si probabil si tu pe ei, in egala masura. nu o sa iubesti pur si simplu, vei fi invatat sa iubesti si o sa fie una din lectiile la care nu te-ai fi asteptat. nu iti vei da seama daca ai ramas repetent sau ai absolvit. oricum, dupa, vacanta va fi lunga si nu atat de amuzanta pe cat ai fi crezut. cu toate astea, o sa-ti doresti un nou examen, un fel de treapta a doua, o sa vrei sa treci la nivelul urmator. sper sa afli ca se poate mai mult – asta inca nici eu nu stiu, dar mi-o doresc pentru amandoi.

nu o sa-ti mai fie frica de oameni, din contra. o sa fii la fel de rezervat, dar relaxat. cand o sa inveti ca nimeni nu-ti vrea raul, ci binele propriu si ca aceste doua prioritati nu sunt tot timpul complementare, vei deveni mai indulgent. o sa inveti ca cel mai bine e sa ceri, de fapt asta as vrea sa-ti bag(i) in cap cat mai repede. o sa castigi, dar o sa-ti fie mai usor sa te desprinzi numai dupa ce o sa inveti, in mod repetat, sa pierzi. o sa-ti placa berea, si vinul si nu numai… –  stiu ca acum iti pare imposibil. o sa continui sa comunici cu straini ca un dement, dar nu prin scrisori, ci pe net (nu are rost sa intru in amanunte, o sa vezi tu). nu te vei ingrasa, nici nu vei cheli pana-n 30 de ani (na, ceva concret). ah, si nu o sa ai nici copii, chiar o sa-ti fie frica de ei. o sa inveti singur sa inoti, o sa cazi de pe un pod (daca nu ai cazut inca, nu mai stiu exact), o sa fie la moda sa porti ochelari, deci relax de pe acuma, o sa vezi ca fluturii din stomac nu imbatranesc, o sa-ti dai foc in somn, o sa ai ce povesti. prietenii nu vor mai fi aceiasi si vei accepta ca e firesc ca oamenii sa vina si sa plece dupa cum isi doresc. tu vei pleca de multe ori si nu te vei intoarce niciodata in acelasi punct. nu o sa stii sa multumesti indeajuns, dar nici sa te razbuni – nici nu o sa vrei, o sa uiti rapid, pentru ca iti vei dori tot timpul mai mult. cu toate astea o sa te bucuri si de melancolii, dar iti va placea sa te lupti cu propriul pattern si sa-l remodelezi cat iti sta in putinta. o sa vezi ca totul se repeta, mai putin drumul spre happiness care ar trebui sa fie de fiecare data altul. mi-ar placea sa iti dai seama de asta putin mai devreme. cel mai mult te vei bucura cu/de oamenii care te vor si intrista in aceeasi masura. nu ai cum sa schimbi asta. tu te vei schimba mult si sper ca si eu ma voi mai schimba de acum incolo. in esenta, R W Emerson avea dreptate: what you are, comes to you. asa va fi mereu.

[cand aveam vreo 10-11 ani imi imaginam ca ma intalnesc cu mine la 30 de ani si ma intrebam  e, cum imi/iti/ne va fi? cam asa mi/i/ne-as fi raspuns]

Anunțuri

5 responses to “cum imi/iti/ne va fi

  • andreea

    -Multumesc, zise copilul nevenindu-i sa creada…:)

  • pavelina

    pavelina de 10 ani (de fapt ma chema sculitza) ar izbucni in lacrimi daca ar vedea ca alter egoul ei ceva mai in etate e totodata si de un cinism monstru (si cu ceva mai putine bucle in coama). Frumos text ;).

  • dollo

    Eu nu-mi imaginam că mă voi întreba asta, ci mă imaginam deja într-un fel anume, ca o poză… cred că de fapt mă proiectam pe mine la 30 de ani, cu figura cuiva cunoscut atunci, pe care-l/o admiram. Nu mai știu cine era, dar oricum nu cred că acum sunt asa cum credeam atunci. Cel puțin nu m-am văzut niciodată în ultimii ani ca în portretul ala :)Între timp am încetat să mă mai proiectez în viitor…
    Mi-am plăcut textul tau 🙂

  • cinemavictoria

    nu-i rau, pentru 30 de ani … 🙂
    pe la 10-11 ani ma gandeam ca in anul 2000 voi avea 31 de ani si ca voi fi inca tanara. 🙂
    zilele astea m-am surprins ca mi-era ingrozitor de dor si imi doream nespus sa ma pot intoarce (fie si in somn) in pielea pustoaicei care purta sosete si balerini (in picioarele bronzate :)).

  • raul

    eu imi imaginam ca la 30 voi fi terminat. nu banuiam ca o sa simt in continuare ca sunt abia la inceput

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s