alte imagini

aștept metroul. e iulie, vineri, aproape de ora 6, peronul plin, trenul întârzie să-i ducă acasă pe toți obosiții care acum devin răbdatori pentru că ajunul weekendului are darul omenesc de a calma. vine metroul, se umple până la sufocare. caut strategic un loc din care să nu fiu nevoit să văd/miros nici o subsuoară sau să ating vreun strat superior de epidermă. trenul pleacă, în căști îmi cântă doar mie muzica, stau nemișcat, mă gândesc la marea ce va să vină (sau să vin eu la ea, de fapt) și privesc. cefe, păr strâns (din fericire), cămăși și tricouri nedezlipite de piele. mai jos, pe scaunele din raza mea vizuala (și în dreapta, și în stânga) sunt așezate doar femei. încruntate sau liniștite sau cu aer hotărât, privesc înainte fără să vadă aparent nimic. la un moment dat, par că își fac semne unele altora. una chiar murmură ceva, alta zâmbește, alta face un gest disprețuitor-nepăsător cu mâna. simt o rumoare, de parcă se pregătește un flashmob dispneic și-mi scot imediat căștile de pe urechi. se pare că un bărbat își vocalizează gândurile. nu foarte tare, nici foarte agasant,  doar propoziții scurte: e prea cald/de ce ne înghesuim așa/hai să coborâm/ce chestie.  ceilalți bărbați tac sau nu sunt interesați. doar doamnele încep un răspuns. una direct: dacă nu ești mulțumit, coboară. alta își arată compasiunea adresându-i-se necunoscutei de lângă ea: e doar bolnav. alta zâmbește de parcă revede un moment cand a trebuit sa-și dojenească soțul că a băut prea mult. altele două încep o conversație la care nu am cum să am acces.

dar brusc, bărbatul nu mai rostește nimic și intră în rândul celorlați tăcuți. rămâne doar schimbul de șoapte și de priviri al  femeilor, care de acum devine constant. cu marea ce va să vină în weekend, mi se arată o imagine în cap: pe o plajă, toți bărbații din vagon redevin băieții de odinioara și se joacă in liniste,  fac castele de nisip, se aruncă în gropi, etc  într-o inconștiență înșelătoare. ele, doamnele din vagon, rămân tot așa și veghează de undeva de la margine, dar îndeajuns de aproape ca să mai poată interveni, extrem de mândre, dar terifiate de certitudinea că atunci cînd ele nu vor mai fi, ei vor fi pierduți de-a binelea.

Anunțuri

2 responses to “alte imagini

  • raluca

    De cele mai multe ori in metrou scaunele sint ocupate de barbati tineri sau la varsta a doua. Spre ei privesc domnisoare sau doamne cu sacose in mana. As vrea sa-i intreb: Chiar nu poti sa-ti feresti curul de aplatizare, daca o minima decenta de gentleman nu ai in tine? Dar apoi ma gandesc la mamele closte romance si imi zic ca isi merita soarta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s