refresh

sensul

„raule, de fiecare data cand ma uit in oglinda ma intreb cand a trecut asa timpul si ce am facut pana acum. pentru ca nu ma mai recunosc”. asa imi spunea un domn la vreo 60 de ani la care am stat acum cativa ani in gazda. de ceva vreme am inceput sa ma gandesc la el, mint, de fapt la intrebarea lui si azi cred ca am gasit un posibil raspuns pentru mine, cel care va fi (daca va fi) la 60 de ani. azi m-am vazut si m-am speriat. azi am muncit, am dat send si reply, am pus un smile si un :D. nu ma plang, I really love my work, doar ca atunci cand am facut o pauza m-am relaxat dand cate un like sau cerand unul. am dat attending la un event, doua. apoi am iesit din casa/birou, am mers la supermarket, pe tot drumul am chat-uit, am gasit un graffiti cool pe un zid, l-am fotografiat si am dat share. printre zarzavaturi am verificat sa vad cate likeuri primesc. intre timp mi-am verificat si news feed-ul sa raman informat in timp ce-mi aleg hartia igienica. la casa de marcat am facut o pauza sa scot banii.

mai tarziu ma vad cu un prieten intr-un bar. suntem amandoi cu telefoanele pe masa, vorbim, avem ce, dar la intervale regulate fiecare isi verifica care mailul, facebookul, twitterul sau alte cele. o zi obisnuita, cu intrebarile si raspunsurile obisnuite: te check-in-uiesc? azi, nu/m-am lasat/gata cu prosteala/de ce, nu, sunt si eu om, imi permit sa fiu stupid, dar fun. e doar o joaca sociala, nu e infantilism. dar e una extrem de serioasa pentru ca in momentul in care ai langa tine un prieten fara cont pe facebook il sfatuiesti serios sa intre in randul lumii. cum poti trai asa? un pas pana la „oare prietenii fara facebook ne sunt mai putin prieteni?”

acasa, din nou. eu singur si cu toate retelele sociale, mailurile, laptopul si telefonul –  am uitat gustul solitudinii. singuraticul a fost infrant pentru totdeauna. pozeaza si share-uieste paharul, imbucatura  – nu mai bei si manaci singur, chiar daca iti placea asa. atunci de ce dracu’ o mai faci? de ce lasi cartea din mana si iei telefonul sa dai scroll continuu, la infinit? de ce nu stai sa-l asculti pe prietenul de langa tine si te uiti sa citesti ce fac ceilalti 700 de pe facebook?

daca voi continua tot asa, stiu ce-mi voi raspunde la 60 de ani cand ma voi uita in oglinda: stiu cum a trecut timpul, stiu ce am facut: am dat refresh. la ce? asta nu vreau sa ma intreb ca nu cred ca as suporta vidul.

as vrea sa cobor.

ps. in timp ce scriam textul acesta,  a trebuit sa pun telefonul pe mute pentru ca ma perturbau mesajele.

Anunțuri

One response to “refresh

  • xx

    Întâmplarea face că exact asta mă întrebam şi eu, doar că din tabăra cealaltă. Oare prietenii cu Facebook ne sunt (devin) mai puţin prieteni? E greu să ştii ce se întmaplă cu ei şi cum evoluează pentru că nu poţi să le vezi (ne)fericirile cu un simplu refresh. Şi uite-aşa, din culpă comună, ne înstrăinăm.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s