Category Archives: nebun cu nervii

refresh

sensul

„raule, de fiecare data cand ma uit in oglinda ma intreb cand a trecut asa timpul si ce am facut pana acum. pentru ca nu ma mai recunosc”. asa imi spunea un domn la vreo 60 de ani la care am stat acum cativa ani in gazda. de ceva vreme am inceput sa ma gandesc la el, mint, de fapt la intrebarea lui si azi cred ca am gasit un posibil raspuns pentru mine, cel care va fi (daca va fi) la 60 de ani. azi m-am vazut si m-am speriat. azi am muncit, am dat send si reply, am pus un smile si un :D. nu ma plang, I really love my work, doar ca atunci cand am facut o pauza m-am relaxat dand cate un like sau cerand unul. am dat attending la un event, doua. apoi am iesit din casa/birou, am mers la supermarket, pe tot drumul am chat-uit, am gasit un graffiti cool pe un zid, l-am fotografiat si am dat share. printre zarzavaturi am verificat sa vad cate likeuri primesc. intre timp mi-am verificat si news feed-ul sa raman informat in timp ce-mi aleg hartia igienica. la casa de marcat am facut o pauza sa scot banii.

mai tarziu ma vad cu un prieten intr-un bar. suntem amandoi cu telefoanele pe masa, vorbim, avem ce, dar la intervale regulate fiecare isi verifica care mailul, facebookul, twitterul sau alte cele. o zi obisnuita, cu intrebarile si raspunsurile obisnuite: te check-in-uiesc? azi, nu/m-am lasat/gata cu prosteala/de ce, nu, sunt si eu om, imi permit sa fiu stupid, dar fun. e doar o joaca sociala, nu e infantilism. dar e una extrem de serioasa pentru ca in momentul in care ai langa tine un prieten fara cont pe facebook il sfatuiesti serios sa intre in randul lumii. cum poti trai asa? un pas pana la „oare prietenii fara facebook ne sunt mai putin prieteni?”

acasa, din nou. eu singur si cu toate retelele sociale, mailurile, laptopul si telefonul –  am uitat gustul solitudinii. singuraticul a fost infrant pentru totdeauna. pozeaza si share-uieste paharul, imbucatura  – nu mai bei si manaci singur, chiar daca iti placea asa. atunci de ce dracu’ o mai faci? de ce lasi cartea din mana si iei telefonul sa dai scroll continuu, la infinit? de ce nu stai sa-l asculti pe prietenul de langa tine si te uiti sa citesti ce fac ceilalti 700 de pe facebook?

daca voi continua tot asa, stiu ce-mi voi raspunde la 60 de ani cand ma voi uita in oglinda: stiu cum a trecut timpul, stiu ce am facut: am dat refresh. la ce? asta nu vreau sa ma intreb ca nu cred ca as suporta vidul.

as vrea sa cobor.

ps. in timp ce scriam textul acesta,  a trebuit sa pun telefonul pe mute pentru ca ma perturbau mesajele.

Anunțuri

top gun praf

nu am mania etichetelor, emulgatorilor și a gumei guar, dar în seara asta, în timp ce savuram cornet cu înghețată cu aromă de vanilie, sirop cu aromă de ciocolată, decorată cu bucăți de migdale și pralină, mai pe scurt top gun vanilla, am aruncat o privire pe etichetă și nu m-am putut abține să nu citesc cu voce tare tot pomelnicul de ingrediente, mai ales că deasupra logo-ului nestelé scrie e bine de știut. deși voit exhaustiva, cu procente și tot restul (de exemplu pralina e 4% din total, cornetul 10,5% iar glazura 9%), eticheta lasă niște urme de întrebare, nu numai de nuci.

astfel, dacă înghețata se cheamă înghetată cu aromă de vanilie e clar că nu e cu vanilie, ci doar cu aromă. dar ce conține aroma? că înghețata e facută din lapte praf degresat nu m-a surprins, dar ce înseamnă lapte praf degresat reconstituit? reconstituit din ce? nu e mai simplu și mai sănătos să adaugi doar apă cu zahăr, fără să mai reconstitui laptele praf? ca să fie puzzle-ul mai complex, se mai adaugă zer praf. care o fi mai sănătos: zerul din praf sau laptele praf reconstituit? poate că praful de gălbenuș de ou, inclus o virgulă mai încolo (oare ce au facut cu albușul, l-au lasat așa bleg și lichid și nefolositor? numai prafurile nu vă mai satură, huo!). trec peste caragenan, gumă carruba, gumă guar și mono și digliceridele acizilor grași, deja clasice in literatura mencinicopschiană. ajung la sirop, care nu e de ciocolată, ci cu aromă de ciocolată, aromă care are doar 10 % cacao pudră, restul apă (în sfârșit ceva îndoit de la mama natură), zahăr, eternele arome și…sare. cornetul pare cel mai din bucătăria bunicii, are făină, slava domnului, însă nu-mi amintesc ca bunica să fi pus și aici sare. sare se găsește și în următorul component, glazura de cacao – vorba aia: dacă o tâmpenie se repetă, devine regulă. pralina 4 % e cea mai naturală, dacă trecem peste guma arabică: conține 25 % alune și chiar lapte praf integral (adică nereconstituit, bănuiesc). dar la final, avertismentul sănătos că produsul poate conține urme de varietăți de nuci m-a liniștit: niște oameni chiar nu se pot bucura de acest deliciu pentru că sunt alergici la blestematele de nuci, care nu pot fi înlocuite cu arome ori prafuri sau reconstituite din aceste prafuri cu care ar putea fi înlocuite. nimic nu e desăvârșit, nici măcar în alimentația mutantă.


the hug strangers

“nu știm niciodată ce se întamplă cu ceilalți între patru pereți. dar, judecând după prostia și nesimțirea care se plimbă pe stradă, sunt convins că majoritatea oamenilor trăiește erotismul într-o formă precară. de cât suflet și de câtă inteligență este nevoie pentru o îmbrățișare reușită.“ așa spunea gabriel liiceanu în întâlnire cu un necunoscut (humanitas, 2010).

g.l. a uitat să spună că o îmbrațișare reușită nu  garantează nimic, iar cel care o oferă o poate face din instinct, că așa îi este obiceiul, sau pur și simplu, fără să se gândească că un gest atât de banal ar putea avea consecințe. se pare că o îmbrățișare nu e o promisiune, chiar dacă logic acest act conține o confirmare, o continuare, sau după cum zice chiar dex-ul: o învăluire, o includere, o cuprindere. dar, experiența și prietenii mi-au spus că poți îmbrățisa fară consecințe, așa cum poți rosti vorbe în care a doua zi nu mai crezi (de ce să nu o faci dacă o simti într-un moment de extaz perisabil, chiar dacă știi că a doua zi va trece).

totodată, dacă tu ești refractar în a o oferi, și stângaci în a sti cum să o primesti, nu înseamnă că pentru ceilalți nu e floare la ureche – un alt gest la îndemană, de salut sau de complezență. sau nu, poate fi un gest nesuperficial, umplut cu gesturi minunante. doar că desprinderea aduce cu sine un short time memory lost care pune punct.

in closer, dan îi strigă la un moment dat annei: you kissed me iar ea i-o retează:  what are you,  12? la asta mă gândesc de fiecare dată când mi se sugerează, pe o cale sau alta, că sunt cam pe la nivelul ăla. mda, e nivelul de educație sentimentală pe care am luat-o din carțile și filmele pe care le-am savurat împreună cu prietenii care acum gândesc altfel. și nu exclud să mă reajustez și eu și să trec de pragul de 12 ani, dar doar atunci când o să văd că noul trend de fast hug îi face pe oameni fericiți. până acum nu am observat asta, din contră: nu am văzut înstrăinări mai mari ca aceste aprop(r)ieri cu termen de garanție de cel mult un weekend.


ce am mai ratat

incep un inventar al meseriilor pe care le-am ratat si pentru care s-ar putea sa am vocatie, cel putin aparenta. adica am fost confundat, doar profesional, slava domnului, cu un:  

1. bodyguard la megaimage

azi, in timp ce asteptam factura cu stampila [intotdeauna la casa 1, daca nu la 2, nicioadata mai departe] un domn mare m-a intreabat politicos – ce-i drept- si frumos, de ce la casa la care se gandea el sa se aseze [putea fi 5 sau 6, deci in alt colt de magazin] nu exista casiera. nu m-am aratat surprins de intrebare – pentru ca eram inca zen, proaspat intors din vacanta – dar nici nu i-am raspuns. m-am uitat prin el cu ochii mei de consumator blazat care le-a vazut pe toate si nu se mai poate bucura decat atunci cand gaseste kinder delice cu cocos.
mai tarziu si acum, am incercat sa-mi lamuresc logic confuzia. am gasit 3 factori:
-relaxarea, pe care el a tradus-o poate in infumurare, putere si control [cred ca daca ar fi avut rucsac, sigur mi l-ar fi lasat tacut la picioare]
-pantofii sport pe care-i port doar de cateva ori pe an [cand imi spal in grup conversii] si care au un aer vag glitter, dar glitter vazut printr-un ecran alb-negru, sa fiu bine inteles [agentii de paza au intotdeauna pantofi care stralucesc]
-perciunii, pe care frizerul mi i-a lasat putin mai lungi ca de obicei, sa dea bine la poza din buletin [am observat ca agentii de paza nu au niciodata perciuni nesemnificativi].

2. dentist

cand am intrat in anticamera din cabinetul stomatologului, mai erau doua gagici f. simpatice pe care le-am salutat. una dintre ele mi-a raspus cu buna, ce faci? extrem de familiar si mi-a prezentat-o pe prietena ei [nu am retinut numele, nu-l stiam nici pe al familiarei], apoi mi-a spus ca a ajuns putin mai devreme, ca ii place mult cabinetul, e curat si ingrijit, se gandeste sa zugraveasca, poate, dar exista o singura problema, nu si-a dat inca seama – ce facem cu deseurile. pacientul din mine a izbucnit intr-un ras care le-a lamurit imediat si a sosit si dentistul care intarziase la un blind date de afaceri, din cate am inteles.

3. postas

la inceputul anului, un vecin m-a intrebat daca sunt postasul. era dimineata, frig si nu i-am putut raspunde, dar vecinul s-a prins repede din priviri si a incercat sa o dreaga: „daca nu, poate stiti cumva de unde as putea cumpara o cutie postala”. nici de data asta nu l-am lamurit, nu mi se deschidea maxilarul, desi intamplator cunosc pe academiei un magazin plin de cutiute care i-ar fi facut plicurile cu facturi mai suportabile. nu cred ca vecinul mi-a mai vorbit vreodata, eu mai aud de la el, in unele nopti cand ma intorc acasa, oldies but goldies sau manele retro, de bun simt.
posibile cauze ale confuziei: aveam geanta laterala, eram proaspat mutat pe scara si aratam asa cum ma simteam in iarna respectiva, adica extrem de deprimat [nu am cunoscut postasi fericiti].

acum, ca toamna e calma, sper la confuzii mai de viitor.

ps. in afara subiectului, mi se pare deprimant si chiar mai mult de atat adio-ul a-ha. si fara sa apuc sa-i vad live 😦


.


sms/vara 2010

mi-am ignorat blogul in ultimele 2 luni, de ieri insa mi-a revenit cheful sa postez ceva. azi mi-am facut curat printre sms-uri,  la fix sa le las pe ele (cateva din 1200) sa zica ce si cum. mama, sper sa te distrezi si sa nu-mi ceri detalii 😀

suna-ma putin, te rog/si eu. gata, sa terminam cu sentimentalismele/am plans putin la lost. pana la urma ei erau morti. a fost usor de laba, intr-un fel/spune-i ca nu te simti bine cand tot primesti sms, ca intelegi ce simte, dar nu poti face nimic/vreau sa plec in lume ca voluntar, am nevoie de recomandari, ai vrea sa ma ajuti?/niciodata nu am incercat sa te schimb/imi pare rau ca te-am cunoscut/cuvintele spuse de mine au fost la suparare gandite/pula/sunt frumoasa astazi/nu ii mai raspunde!/hai ca ai sarit calul/doamne, ce faci?/stai. nu stiu cine esti/esti beat?/daca faci asta nu mai vorbesc cu tine, I swear/daca poti sa ma ierti, poate reusim sa ne mai vedem/wow cate se pot intampla in 2 zile. imi pare rau/si mersi de unfollow. astept remove si de pe facebook/la tine/decat o viitoare curvistina cu scufita rosie pe cap, prefer un mic printz gender confused/vin. sa nu te sperii daca izbucnesc in plans. ma imbrac si vin/iti respect decizia. nu te mai caut/raul, cand cresti inocenta devine o forma rafinata de perversiune/urania a zis ca esti ciufut in continuare/ aveam ceva-ul pt tine, dar nu ti l-am dat pt ca tu nu aveai ceva-ul pt mine/ti-am sters nr de tel/te iubesc poate/ai murit? ti-am scris pe vodafone. sau esti in deep love? stii ca innebunesc instantaneu cand nu raspunzi/da-mi nr aurei urziceanu/i-am trimis lui x. mesajul pe care ti l-am trimis tie. Isuse!/:( pai nu erau morti. unde sunt acum?/oficial esti nebun/laponia 900 de euro/mai devreme mi-am adus aminte de vremea cand asteptam weekendul sa avem centul/nu pot. vine mama/doamne, cum poti sa fii. unde te-oi fi gasit?/urania e la macdonalds/ne intoarcem de la un supermarket erotic. si nu glumim/poate candva o sa ai chef/cum crezi ca e mai bine pt noi: impreuna sau despartiti?/draga raul, citesc. tu esti foarte scump si te iubesc. ia-ti tu un colac cu ratusca cu gura deschisa sa-ti bagi cucul/hai nu mai trai in trecut, e a doua vara singuri/ce zice ana? are xanax? unde ati luat cina inaugurala?/mai vrei in bellu?/dracu sa te mai inteleaga. daca ar face toti asa as lua-o razna/o sa ma chemi la tine peste un an?


the [y] mess we’re in

excerpt frm my yesterday ym talk:

e: ce faci, mah?
raulnecesar: am inceput sa vorbesc singur
e: si eu
…………….

o: ai uitat un CD la mine
raulnecesar:ce cd?
o: film
o: cred ca panglica alba
raulnecesar: aa, il vreau inapoi daca e asta
o: ok
o: am avut o zi imputita
raulnecesar: cum e la noul job?
o: mi-a placut in primele 3 zile
raulnecesar: te-ai impacat cu f?
o: da
raulnecesar: deci nu ti-a facut rau
o: nu
raulnecesar: dar ti-a facut bine? asta e intrebarea
o: cred ca da
raulnecesar: oao, god
o: ce ?
raulnecesar: cata ipocrizie
o: de asta azi nu mi-a mai placut la serviciu
o: azi am inteles multe
raulnecesar: cu timpul o sa vezi si mai multe
raulnecesar: ce trist
………………

v: mi-am pierdut ochelarii
raulnecesar: care dintre ei?
v: de vedere
……………..

F: am asculat link-ul din status
F: destul de interesant
raulnecesar: dar cam depresiv
F: ce-i drept..da..
F: dar nu cred ca poate sa-mi faca si mai rau de atat
F: cred ca sunt la maxim cu depresia
raulnecesar: ce o fi zilele astea?
F: solstitiu de vara
raulnecesar: toata lumea e down, nu ar trebui sa inflorim?
F: orcie schimbare ne afecteaza
F: asta-i dovedit
raulnecesar: dupa ar trebui sa ne revenim?
F: cand se apropie cel de toamna..apoi iar ne tampim
……………..

r:ce ai mai retinut din cartea lui li?
raulnecesar:”cum poti sa fii autentic in privinta existentei fara sa te vaieti?”
……………..

raulnecesar: cat de mult ma urasti?
n: nu te mai urasc.
raulnecesar: adica iti sunt indiferent?
n: da
raulnecesar: ok
n: traieste ca si cum nimic nu s-a intamplat si o sa fie bine
……………..
raulnecesar: cum merge?
b: iar mam certat cu ai mei
b: tu ce faci
raulnecesar: eu mor de somn
raulnecesar: acum am ajuns acasa
b: vai nu mai vad bine
b: poate treb sa imi pun ochelari
raulnecesar: si cu x?
b: a neam mai linisitit
b: de fapt eu nam timp
b: de relatie
raulnecesar: kkt
b: ce o sa faci cand o sa ai un job
raulnecesar: esti culmea
b: in sensul ca nu stiu ce e cu mine
raulnecesar: ce pula mea faci cu timpul
b: uite se pare ca nu mai vad bine
raulnecesar: e tarziu, normal ca nu vezi
raulnecesar: auzi nu are timp
raulnecesar: ce te-as bate
b: vreau sa te simti rau
b: daca as avea minte
b: nu miar pasa ce se intampla
b: dar imi place sa ma simt rau
b: ma ating ai mei ca ma cearta
b: ca de ce nu fac ceva
b: de parca e usor sa gasesti job acum
b: de ce mereu treb sa dau socoteala cuiva
b: de ce nu am puterea
b: sa ma doara in cur
raulnecesar: nu stiu
raulnecesar: do something
raulnecesar: vrei sa-ti repet definitia nebuniei?
b: da
raulnecesar: sa astepti rezultate diferite
raulnecesar: facand acelasi lucru


si tot asa

m-am intors iar la perioada aia in care imi sun astrologul sa-l intreb cat mai dureaza. cica iar e abia inceputul, sa o iau ca pe o militarie. totusi, ma distrez. azi am vrut sa o sun o cunostinta si am nimerit un numar mai jos, la o fosta colega care mi-a marturisit ca s-a angajat intr-un salon de masaj erotic. entuziasmul ei m-a facut sa cred ca azi a fost vineri, but not that kind of cure friday. merge si asa: